OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERE DISCIPLINARĂ

 

[ Răspunderea civilă a procurorilor ]

[ Răspunderea penală a procurorilor ]

 

Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar..

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.

Pentru săvârşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare.

În cazul procurorilor acţiunea disciplinară se exercită de Colegiul de Conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurorul general, prim adjunct şi adjuncţii acestuia, precum şi pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, de colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru procurorul general, adjuncţii acestuia şi procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru procurorii din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora, acţiunea disciplinară se exercită de colegiile de conducere ale Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel.

Cercetarea prealabilă, care este obligatorie, se efectuează prin procurori-inspectori din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel.

Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor celui cercetat sunt obligatorii.

După primirea rezultatului cercetării prealabile, titularul acţiunii disciplinare sesizează secţiile Consiliului Superior al Magistraturii în vederea judecării acţiunii disciplinare care dacă constată că sesizarea este întemeiată aplică una din sancţiunile disciplinare prevăzute de lege în raport cu gravitatea acesteia şi circumstanţele personale ale magistratului.

Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat o acţiune disciplinară pot fi atacate cu recurs la completul de 9 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

                 

 

1.Răspunderea civilă a procurorilor

 

 

Legislaţia română reglementează expres un singur caz în care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Conform art.504 Cod de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a stabilit prin hotărâre definitivă că nu a săvârşit  fapta imputabilă ori că acea faptă nu exista. Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă, iar ulterior, pentru motivele arătate, a fost scoasă de sub urmărire penală sau a fost achitată.

În cazul în care reclamantului i s-a acordat despăgubirea solicitată, statul are, potrivit art.507 Cod de procedură penală, acţiune în regres împotriva aceluia care cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia generatoare de daune.

În acelaşi sens sunt şi prevederile art.94 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor.

 

 

2.Răspunderea penală a procurorilor

 

 

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării lor abuzive în procese penale şi  proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.

De menţionat, în acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.

Conform art.209 alin.3 şi 4 şi art.29 pct.1 lit.f din Cod de procedură penală, urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de procurori se face obligatoriu de către procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care, potrivit legii, judecă în primă instanţă cauza, care în această situaţie este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa corespunzătoare este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Magistratul procuror nu poate fi cercetat de organele poliţiei sau de alte organe de cercetare penală.

De asemenea, aşa cum s-a mai arătat  „magistraţii, inclusiv procurorii, nu pot fi perchiziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii”.